Ideea o am de mult, dar impulsul acestui articol l-a constituit un post pe Facebook al unui amic care vorbea despre creșterea copiilor mici și “performanță”, “competiție”, “educație”, “lumea rea”, “realitatea vremurilor noastre”.
Am citit acel text și mă gândeam: “Lasă copiii să se joace, lasă copiii te rog”.
Unii părinți aglomerează copiii cu meditații si sporturi, pentru a-i pregăti pentru societatea care îi așteaptă. Eu zic că societatea în care vor trăi ei nu “îi așteaptă” ci va fi creată tot de ei. Lasă-i acum să se joace.
Am auzit des și vorba “De ce să nu îl ții în fum? Trebuie călit copilul”. Călit? Lasă-l mai bine să se joace.
“Copilul meu știe să citească cursiv chiar din clasa pregătitoare”. Unde vă grăbiți? Lasă-l să se joace, că are timp să citească.
Unii părinți insistă cu sporturile pe care EI știu că sunt bănoase, nu se iau după “prostiile din capul lui fii-mea”. “Ia uite câte milioane câștigă Halep, hai, la muncă!”. Acei părinți vor performanță, nu pierdere de timp. Eu zic: lasă-i să se joace!
Jocul face parte din procesul de învățare, mai ales în copilărie, dar nu numai. Învățăm mereu de fiecare dată când ne jucăm, dar joaca aia din copilărie care e pură, spontană, fără reguli, aia nu o putem trăi decât atunci… câțiva ani… o șesime sau o optime din viață.
Lasă copiii să se joace!
Tu crezi că Pele sau Hagi voiau performanță sportivă când erau copii și se jucau cu mingea în praf?
Tu crezi că micul Mozart compunea pentru bani sau se juca la pian?
Tu crezi că tinerii Steve și Woz construiau calculatoare în garaj pentru ca să bată concurența, sau se jucau?
Tu crezi că John și Paul cântau în cluburile întunecate din Liverpool ca să intre în istorie, sau se jucau?
Tu crezi că Nichita construia o carieră de succes când scria versuri pe șervețele, sau se juca, se distra?
Tu crezi că studenții Larry și Brin voiau să schimbe lumea când s-au apucat de programat un algoritm de sortare a informației, sau se jucau împreună ca doi prieteni?
Tu crezi că Brâncuși sculpta pentru ca să intre în istorie, sau se juca cu plăcere, mânat de pasiune?
Educația este importantă, cea formală, cea informală. E bine sa faci un liceu unde profesorii sunt bine pregătiți și pun suflet. E foarte bine sa termini o facultate de top din Europa sau America. Dar ce aveți, oameni buni, cu joaca copiilor de grădiniță și școala primară? Au timp pentru “performanță” și pentru “carieră”, o hoo hoooo!! Au prea mult timp.
Lasă copiii să se joace.
Ai uitat cât de frumos era când te jucai? Te-a stricat atât de mult societatea? Te-ai înstrăinat atât de tare de copilul din sufletul tău?
“Când nu mai ești copil, ai murit de mult” Constantin Brâncuși
