Copiii de azi?

Am citit azi un articol care mi-a plăcut. Şi la care subscriu.

Acum ceva vreme a circulat un videoclip care vorbeşte aberant şi plin de resentimente despre diferentele dintre generaţiile de azi şi cele de ieri. “De vină-s cei ce v-au crescut că nu ştiţi cum era”. Melodia asta spune – copiii de azi sunt mult mai trişti ca noi. Nu e prima oară când aud asta. Dar e prima oară când văd atâta intoleranţă faţă de schimbare din partea unor oameni care abia dacă au împlinit 30 de ani.

Pentru că, în fond, Bonibon nu sunt mai bune decât Snickers, Sandy Bell este o porcărie pe lângă The Simpsons iar Cenaclul Flacăra un fenomen bolnav ca un simptom al unei boli colective ce a durat zeci de ani.

Ne e dor de ele doar pentru că ne e dor să fim tineri, nu pentru că au fost bune. Comunismul, jocurile în praf în sărăcie cu cheia de gât pot stârni oftaturi dar numai pentru că nu mai avem vârsta aceea. Copiii de azi nu au nici o vină că trăiesc într-o lume ce le permite mai mult.

De ce generaţia noastră e mai bună decât a lor doar pentru că respectă mai bine standardele pe care le-am impus NOI? De ce îi judecăm înainte de a încerca să îi înţelegem şi să ne înţelegem?

Citeşte-l pe tot aici.

Later edit: Aş adăuga că suntem prea tineri să avem probleme cu “tinerii”. Diferenţele de generaţii ar trebui să fie mai mari.
Şi îmi închipui că lafel de supăraţi/îngrijoraţi erau şi bunicii noştri că părinţii noştri ascultau Beatles şi Phoenix şi aveau plete.