Uneori mă trezesc noaptea cu o idee sau un vers pe care îl căutam de mult. Dar la care nu m-am gândit, expres, în ziua de înainte…
E ca o revelație, parcă versurile vin ele înadins, să mă bântuie. Parcă noaptea, din nu-știu-ce motiv, creierul meu îmi dă răspunsul, nepăsându-i dacă dorm, ca și cum el ar fi treaz mereu și ar rumega ideile pe care i le dau eu…
E inspirație de sus sau este sub-conștientul nostru?
