Viața de artist e una boemă, vorba aia e bună – noaptea vesel, ziua trist.
Ziua sunt trist când trebuie să mă lupt cu birocrația și haosul legislativ românesc. Toți românii se luptă cu aceste rămășițe ale comunismului, dar colegii mei artiști au probleme specifice domeniului nostru.
Artiștii nu au salariu și nici pensie. Deci nici nu sunt protejați de sistemul național de sănătate [dacă nu-și fac carte de muncă undeva, în general în alt domeniu decât cel artistic].
Sfat pentru bănci: citiți Legea Drepturilor de Autor!
Artiștii trăiesc din 1) drepturi de autor și 2) drepturi conexe de autor, venituri fundamental diferite de salariu.
Artiștii NU au 1) fluturaș de salariu și nici 2) contract pe perioadă determinată sau nedeterminată.
Artiștii au 1) contracte de licență, 2) de cesiune și 3) mandat la organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor.
Acum câțiva ani când am fost pe la bănci mi-am bătut capul cu toți funcționarii, de la toate băncile mari, pentru a le explica diferența dintre un compozitor și un angajat! A fost aproape imposibil să le explic specificitatea muncii mele.
Ajunsesem la discuții care frizau absurdul, demne de Kafka… Din cauza regulilor birocratice un artist cu venituri de mii de euro pe lună nu poate lua credit, dar un angajat cu 600 RON pe lună poate lua credit! :-(
Ipoteză de lucru: sunt sute de mii de români care trăiesc din drepturi de autor [compozitori, cântăreți, instrumentiști, scriitori, poeți, jurnaliști etc.] care nu își pot face credit în România! Deci sute de mii de potențiali clienți NOI!
Sfat pentru BCR: studiați domeniul drepturilor de autor și creați reguli potrivite acestor venituri.
Atunci când funcționarii de la bancă vor știi mai multe decât mine despre legile României, abia atunci voi avea încredere în băncile din România.
PS: Poate Alex sau Cristian vor trimite acest articol mai departe, poate se va schimba ceva în țara asta și pentru noi.
Comments are closed.