Gând despre Bacalaureat si viitor

Nu ştiu cum sunt alţii dar eu sunt foarte atent la exprimare, gramatică şi sintaxă atunci când primesc un email sau citesc un articol pe un blog.

Am observat [la început amuzat, apoi din ce în ce mai alarmat] numărul mare de greşeli de scriere de pe internetul românesc. La un moment dat aş putea spune că peste jumătate din comentariile citite pe net au greşeli, fie că sunt găsite pe reţelele sociale [Facebook, Hi5, Twiter, Neogen] fie pe bloguri.

Citesc foarte mult aproape zilnic şi se împlinesc 10 ani de când scriu şi citesc online. Deci pot să-mi fac o anumită impresie cantitativ statistică.

Sunt la curent cu tot ce e nou şi îmbraţişez toate curentele la modă, sau măcar încerc să le înţeleg, fie că e vorba de stiluri noi muzicale, de haine sau servicii online. Deci nu mă suspectez de melancolie după vremurile apuse sau de conservatorism! Dimpotrivă, toţi prietenii mă „ceartă” că ascult artiştii cei mai avangardişti şi experimentez site-urile cele mai noi [multe dintre ele le prezint şi aici pe blog].

Dar un om care nu foloseşte/ştie regulile de bază ale limbii materne este discreditat din start în faţa mea!

Nu poţi fi un bun politician [unul pe gustul meu, cel puţin] dacă nu vorbeşti corect.
Nu poţi fi un bun prezentator TV dacă scrii „ş” folosind „sh” sau „ca” îl înlocuieşti cu „k”.
Nu poţi fi un bun artist dacă nu ştii să vorbeşti, un artist ar trebui să fie un vrăjitor al limbii române.
Nu poţi fi un model, aşa cum din păcate vedem prea mulţi în România!

Şi atunci de ce ne mirăm de mediile de la Bacalaureat? Dacă aş fi profesor aş descalifica din start o lucrare care conţine mai mult de 3 greşeli gramaticale. Da, indiferent de conţinutul acelei lucrări! E inadmisibil să ajungi în clasa a 12-a cu deficienţe care ţin de clasele primare.

Sunt peste puterile şi specializările mele soluţiile prin care putem repara învăţământul românesc, dar primul pas pe care ştiu că trebuie să-l facem este să recunoaştem că avem o problemă!

Şi problema nu este nota la Bac.