Apropo de acest video mă gândeam să scriu un articol mai lung.
M-am săturat de oamenii care-și cer scuze pentru ceea ce fac ascunzându-se în spatele argumentelor de genul ’Eu defapt nu sunt așa’.
Prezentatorii de televiziune denunță pseudo-vedetele și răsturnarea valorilor în societatea noastră. Dar aceleași televiziuni au creat aceste anomalii.
DJ-ii de club bârfesc piesele house comerciale spunând că ei defapt sunt de valoare și nu vor să facă compromisuri. Dar tot ei în seara aia au difuzat Inna și Deepside Deejays.
Instrumentiștii buni spun că fac pop doar pentru că s-a nimerit să facă asta, dar ei defapt compun opere rock acasă. Apoi mă roagă să le ascult ultima creație house.
E clar că nu putem face toți exact ce ne place.
Am spus mereu că eu și Mihai am fost norocoși că am avut succes la fiecare lucru pe care ni l-am propus. Poate am fost norocoși că ne-am întâlnit sau poate n-are nicio legătură cu norocul… Pur și simplu a fost sinceri cu noi înșine.
Dar dacă nu putem fi aviatori, sau staruri la Hollywood, sau sportivi olimpici, de ce îi bârfim pe ei? De ce ne ascundem sub scuza că, defapt, noi suntem aviatori/staruri/olimpici dar nu suntem încă descoperiți?
De ce ziariștii se dau elitiști în timp ce scriu despre nimicuri, despre nimeni? În același timp pozând în eroi… “eu defapt scriu la social dar s-a întâmplat să prindă articolele mele de monden”. Vrei să-ți zic ceva? Ești exact ceea ce faci zi de zi, nimic mai mult, nimic mai puțin.
Un pic de sinceritate cu noi înșine ar face societății un bine. Și nouă înșine, până la urmă.
Comments are closed.