Trăim vremuri extraordinare datorită Internetului, iar crowdfunding-ul este una dintre revoluțiile pe care era Digitală le-a adus!
Un scurt istoric:
Până acum câțiva ani, artiștii aveau o singură șansă pentru a da lovitura în industria muzicală: un contract cu o casă de discuri puternică. Această casă de discuri investea bani în produsul muzical [album, videoclipuri, promovare, imagine etc.] dar cerea un procent important din veniturile viitoare aduse de muzica artistului și un anumit control asupra muzicii.
Același lucru se întâmpla și cu scriitorii: pentru a ajunge în librării și a deveni best-seller-uri, autorii aveau o singură soluție viabilă – să cedeze din drepturi către o editură care, în schimbul investiției, primea și un anumit control asupra operei.
Regizorii… același scenariu :-) Dacă voiai să faci un film și nu aveai bani trebuia să apelezi la o casă de producție căreia îi cedai din drepturile tale în schimbul investiției și al controlului creativ.
Creatorii de jocuri? Aceeași poveste în drumul spre succesul comercial: pentru a primi o investiție necesară dezvoltării jocului, echipa trebuia să bată palma cu un editor mare care apoi avea control asupra produsului final.
Practic toți oamenii creativi aveau de făcut această alegere: investiție vs control.
Artiștii, scriitorii, creatorii de jocuri și alți creatori riscau să rămână în underground dacă nu cedau un procent din opera lor unei entități mari, care apoi avea dorința [și dreptul!] să controleze opera. De multe ori opera finală era doar un compromis față de intenția inițială a unui creator, pentru că investitorul are propriile interese, de cele mai multe ori legate de maximizarea profitului și nu de calitatea produsului final.
Apoi a apărut Internetul și totul s-a schimbat. Fundamental.
La început Internetul a părut un dușman al artiștilor din cauza așa-numitei “piraterii”: fanii puteau să descarce gratuit și ilegal munca oamenilor de creație [muzică, filme, cărți, jocuri], iar cei care au investit talent și bani în produse nu aveau niciun câștig. Erau vremuri ca în Vestul Sălbatic, fără reguli și fără legi.
Între timp consumatorii, în marea lor majoritate, au înțeles că produsele digitale, deși intangibile, sunt totuși proprietatea cuiva și au fost realizate cu efort. Download-ul ilegal nu s-a oprit dar toată lumea știe acum că furtul dreptului de autor este… furt. Primul pas pentru rezolvarea unei probleme este înțelegerea problemei.
Pe de altă parte și creatorii, împreună cu casele de producție, au descoperit cum pot folosi Internetul în propriul folos și au înțeles că Internetul nu este un paradis al pirateriei, ci o imensă oportunitate pentru muzică, filme, cărți, jocuri și alte produse care includ drepturi de autor. De asemenea au înțeles că modelele de afaceri care funcționau în offline [vânzarea și închirierea CD/DVD de exemplu] trebuie adaptate pentru online. Și nu doar modelele, ci și prețurile și modul de distribuție – vezi abonamentele all-you-can-eat din streaming-ul audio precum Spotify, Deezer, Zonga, Google Play Music.
CITEȘTE ȘI ARTICOLUL “Ce toată lumea ar trebui să știe despre muzica gratuită pe Internet”
Internetul a venit și cu o democratizare a distribuției!
Marile case de discuri din muzică au rămas puternice, dar, datorită Internetului, au apărut casele de producție mai mici, nișate pe diferite stiluri muzicale care nu interesau companiile mari. Apoi casele de producție și mai mici, construite în jurul unui compozitor sau a doi-trei artiști. Scăderea costurilor de distribuție digitală a revoluționat industria muzicală, statisticilă arătând că Internetul a facilitat creșterea numărului de opere muzicale lansate, diversificarea stilurilor și substilurilor muzicale și, cel mai important, creșterea explozivă a consumului de muzică!
Același lucru s-a întâmplat la cărți [50% din totalul cărților vândute în Statele Unite în 2013 au fost eBook-uri], filme [vezi succesul Netflix], jocuri [platforma online Steam are peste 100 de milioane de jucători].
Cu atâtea oportunități de distribuție și promovare online pentru creatori, era momentul ca status-quo-ul finanțării să se schimbe și el. Mai ales pentru cei 90% dintre creatori care nu aveau acces la marile case de producție sau erau refuzați de acestea… Deci pentru majoritatea artiștilor și scriitorilor!
De ce să cedezi controlul asupra operei tale [și un procent important din veniturile viitoare] când poți apela direct la [potențialii tăi] clienți?
Crowdfunding-ul este modalitatea de finanțare a unui proiect apelând la o comunitate care face micro-plăți în sprijinul dezvoltării proiectului.
Găsești o altă definiție, mai generală pe site-ul P2P Foundation: Crowdfunding is a means to building financial support for a project or product from diverse sources.. Crowdfunding is a form of Crowdsourcing, applied to finance. Instead of venture capital, institutions, or direct philanthropy, an interest community is called on to support the project in a distributed, generative fashion.
Acești oameni care dau bani pentru proiect devin clienți, susținători și acționari virtuali ai proiectului.
Platforma românească We-Are-Here.ro definește crowdfunding-ul astfel:
Dacă faci un film, o piesă de teatru sau dans, vrei să lansezi un album, o carte sau să organizezi o expoziţie sau o vânătoare de comori, ai inventat un gadget sau o aplicaţie, s-ar putea să ai nevoie de ajutor la finanţare.
Crowdfunding-ul nu este caritate – finanțatorii, chiar dacă dau sume mici [micro-plăți], primesc ceva în schimbul banilor. Deși se folosește verbul “A dona”, trebuie să știți că susținătorii unui proiect de crowdfunding practic cumpără în avans produsul final [album muzical, documentar, joc, carte, gadget etc.] și/sau produse derivate [cum a fost, de exemplu, tabloul pictat de designerul jocului Black The Fall].
Site-ul românesc CrestemIdei.ro spune clar:
O platforma de crowdfunding nu este lista lui Mos Crăciun! Oricat de tentant ar fi sa-ti incarci proiectul pe o platforma de crowdfunding impreuna cu alte proiecte si sa astepti nerabdator donatiile, o astfel de campanie nu functioneaza asa!
Așa cum spuneam în mica istorie de la începutul articolului, creatorii pot apela la mari companii care să le finanțeze proiectul. Dar, cu ajutorul crowdfunding-ului, creatorii pot păstra întregul control al operei lor și pot primi finanțare de la prieteni, fani, admiratori, foști și viitor clienți, de la publicul larg în general. Și nu e vorba doar de bani, ci și de testarea unui produs înainte ca el să fie lansat! Dacă publicul a fost entuziasmat de descrierea produsului chiar înainte să-l vadă în magazine, atunci produsul are mari șanse să fie de succes.
Mai mult decât atât: donatorii devin susținători ai campaniei de promovare a viitorului produs! Datorită rețelelor sociale care transmit informația aproape instantaneu între grupuri mari de oameni, donatorii devin “agenți de vânzări” pentru produsul finanțat… chiar înainte ca acest produs să fie lansat!
Citește pe Wikipedia despre Crowdfunding în detaliu
Pentru a afla mai multe despre mișcarea Crowdfunding în România agenția digitală HYC și Republika au organizat prima ediție a evenimentului “Crowdfunding-ul în România”.
Am invitat reprezentanți ai platformelor de crowdfunding din România și creatori care au avut proiecte de succes.
Crowdfunding-ul în România: Idei de finanțare pentru proiecte creative – ediția nr.1
Pe 3 decembrie, la Connect Hub, gazda noastră Dragoș Rouă a moderat o discuție foarte interesantă la care au participat:
– Irina Caraivan, fondatoare We-Are-Here.ro: a împărtășit din experiența crearii site-ului și a vorbit despre etapele necesare unui proiect de crowdfunding românesc, de succes. Ea a insistat pe promovarea proiectului: „Planul de promovare presupune două etape: ceea ce faci în fiecare zi și în fiecare săptămână, dar și acțiunile pe care trebuie să le implementezi pe parcursul campaniei, la atingerea pragului de15%, la 30% și așa mai departe,”
– Denisa Mihai, PR&Advertising Manager AVON România & Bulgaria: ea este totodata și coordonatorul primei platforme AVON de crowdfunding din lume –doneazacuavon.ro, a vorbit despre modelul de business online propus de compania multi-națională în nișa aceasta. Ea a explicat care sunt diferențele dintre proiectele unei corporații și cele ale unui ONG, în cazul primeia dintre ele existând avantajul unor bugete mai mari dedicate dezvoltării proiectului.
– Ariel Constantinof, blogger și antreprenor: a lansat o carte cu banii obținuți printr-o campanie crowdfunding lansată în 2013 pe CrestemIdei.ro
– Cristian Diaconescu, designer și programator: jocul lui intitulat Black The Fall a primit peste 28.000 lire sterline pe Kickstarter.com într-o campanie încheiată în noiembrie 2014. Designer-ul a vorbit despre provocările unui proiect românesc pe o piață internațională foarte competitivă și despre greșelile și inovațiile pe care le-au făcut în derularea campaniei.
– Monica Belițoiu, fondator ASUR: a vorbit despre proiectul “Calendarul Științific 2015” prin care și-au propus să popularizeze cercetătorii și descoperirile științifice care ne-au îmbunătățit viața. Peste 30.000 de exemplare au fost distribuite către școli în ani trecuți, iar alte mii de calendare au ajuns la oamenii interesați de cunoaștere.
– Florin Grozea: artist și antreprenor online: pregătește campania “Back to the roots of jazz” pe Kickstarter.com, prin care trupa Aylin & The Lucky Charms va primi finanțare pentru un turneu în SUA, în vara anului 2015, în cele mai importante orașe americane din istoria jazz-ului.
La eveniment am aflat că piața de donatori români pentru proiecte locale este undeva la 40.000 euro, deci crowdfunding-ul românesc este doar la început, mai ales dacă comparăm cu cei peste 500 de milioane de dolari adunați anul trecut doar pe site-ul american Kickstarter.com!
Deși domeniul este la început în România asta nu înseamnă că românii nu pot apela la finanțări de la străini, pe platforme internaționale, așa cum a făcut echipa jocului Black The Fall!
Vezi și alte proiecte românești care sunt pe Kickstarter în acest moment: Logic Idea de Adrian Aringhe, Old Knowledge de Luka Negoiță, pARTnership Romania de Daniela Brown.
De asemenea participanții au atras atenția că cele mai de succes proiecte finanțate prin crowdfunding sunt cele care propun o alternativă la produsele promovate de giganții din industria respectivă. În general creatorii care apelează la acest tip de finanțare au o atitudine anti-sistem și caută oameni care gândesc la fel: artiștii din nișele muzicale, regizorii și creatorii de filme underground, scriitorii care vor să-și păstreze controlul creativ asupra operelor, designerii care experimentează direcții creative noi ș.a.m.d.
Mai multe detalii despre eveniment găsiți pe pagina Facebook.
Sunt mândru că am adunat atâția oameni creativi pentru acest eveniment și cred că este important ca românii din industriile creative să se întâlnească mai des pentru informare, schimb de idei, parteneriate. Anul viitor vom merge mai departe cu ediția nr.2, vă promit!
România are un imens potențial creativ și asta se vede în explozia muzicii pop românești [peste 150 de artiști români au avut succes internațional în ultimii cinci ani], în premiile internaționale ale filmului românesc [“4,3,2”, “Polițist, adjectiv”, “Eu când vreau să fluier, fluier”, “După dealuri”, “Poziția copilului”], în explozia de programatori și designeri români din marile companii de IT [citește aici despre Emi Gal, Vladimir Oane, Sergiu Biriș, Radu Georgescu et comp].
Crowdfunding-ul este la început dar noi, românii, avem creativii care merită susținuți. Prin articole, comentarii, laude, like-uri, share-uri dar și bani.
Acest articol a fost scris pentru platforma Adevarul.ro – 07.12.2014
